Directorul de proiect

Romulus Brâncoveanu, Prof. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Teme de interes: Raţiunea publică, stilurile de gândire, metoda ştiinţifică, filosofia lumininilor, educaţia.

Experienţa ştiinţifică. Domenii de cercetare. Activitate

Filosofia ştiinţei: Preocupările mele de filosofia ştiinţei se leagă de teza mea de doctorat Teorie sau program de cercetare? Modalităţi de construcţie teoretică în ştiinţele omului. În cadrul acesteia, am introdus într-un mod specific conceptul de program de cercetare pentru a descrie marile teorii sociologice şi construcţia lor teoretică (Weber, Pareto, Durkheim şi Parsons). Diferitele concepte lansate în cadrul acestei teze au constituit obiectul unor dezvoltări ulterioare care s-au concretizat într-o serie de articole, dintre care menţionez: „Disciplina ştiinţifică: reprezentare şi consens”, în Cunoaştere şi analiză. Omagiu lui Mircea Flonta, All, Bucureşti 1998, ISBN 973-9392-34-2, „Discurs şi emergenţă sau o ipoteză dialogică a discursului”, în M. Bodea (coord.), Complexitatea. Teme logice, ontologice şi epistemologice, Casa cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca, 2002, ISBN973-686-272-0, „Rolul programelor metodologice în ştiinţele sociale”, în Analele Universităţii Bucureşti, Filosofie, 2001, ISSN 0068 – 3175. De asemenea, sintetizând activitatea de cercetare începută odată cu teza de doctorat, am publicat volumul Canoane metodologice şi dialog discursiv. Despre programele metodologice în ştiinţele sociale, Editura Paralela 45, Piteşti, 2004, ISBN973-697-175-9. În continuitatea procupărilor mele de filosofia ştiinţei, dar şi a unor competenţe dobândite în politicile educaţionale, am obţinut un grant de cercetare CNCSIS în care diferitele aspecte ale teoriei cunoaşterii şi ale evoluţiei ştiinţei sunt raportate la noile schimbări instituţionale din universitatea europeană, presupuse de Procesul Bologna: „Universitatea europeană şi instituţionalizarea cunoaşterii: fundamente cultural-valorice ale învăţământului universitar modern şi schimbarea instituţională în universitatea de astăzi”. Rezultatele activităţii de cercetare din acest proiect sunt în curs de publicare într-o lucrare cu titlul Structura universităţii – structura cunoaşterii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2008 (editor). Tot aici, menționez cordonarea volumului Managementul cunoaşterii, București, Editura Universității din București, 2007, ISBN 978-973-737-391-5. Coordonez, de asemenea, seria Biblioteca de Filosofie a Editurii Paralela 45.

Filosofie politică şi morală: Din 1998 predau filosofie politică şi filosofia istoriei la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti. În această perioadă am predat cursuri precum: Introducere în filosofia politică, Filosofie politică contemporană, Filosofie socială, Teorii politice, Antropologie politică, Modele ale democraţiei europene etc. În catedră, am participat la dezvoltarea modulului de filosofie politică şi morală, prima încercare, după 1989, de a configura un program de studii în domeniul filosofiei politice şi morale (cum se ştie, tradiţia românească este mai puţin bogată în acest domeniu) şi, de asemenea, la constituirea unor programe de studii de masterat în studii europene, etica relațiilor internaționale. Tot în domeniul teoriei politice, menţionez contribuția la conturarea tematicii teoriei şi ştiinţei politice, a unei comunităţi de dezbare în jurul acesteia, după 1990, prin publicarea de analize şi articole în revista Sfera Politicii. Am fost redactor al acestei reviste între 1993–1996 , iar începând din 2003 sunt redactor-şef. Sfera Politicii, în urma ultimei evaluări realizate de CNCSIS, a primit calificativul B+. De asemenea, am coordonat o serie de numere tematice şi am publicat diferite articole, dintre care menţionez: „Raportul Tismăneanu: ecouri”, număr special Sfera Politicii, nr. 126 – 127, anul XV, 2007, ISSN 1221-6720; „Uniunea Europeană. România. Prima zi”, număr special Sfera Politicii, nr. 125, anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720 152; „Partide şi societate”, număr special Sfera Politicii, nr. 124 (în colab.), anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720; „Uniunea Europeană: structuri şi aşteptări”, număr special, Sfera Politicii, nr. 120, 121, 121, anul XIV, 2006, ISSN 1221-6720; „Raţiune publică, raţiune politică şi raţiune civică sau cum transpare problema Luminării în disputa dintre Habermas pe Rawls” în Filosofia azi. Prima întâlnire româno-chiliană, Editura Universităţii din Bucureşti (ed. M. Dumitru, A. P. Iliescu, P. Brikle) şi „Ultimele zile ale societăţii civile”, în A.-P. Iliescu (coord.), Mentalităti şi instituţii. Carenţe de mentalitate şi înapoiere instituţională în România, Ars Docendi, Bucureşti, 2002, ISBN 973-558-069-1. În anul 2007, am publicat la Editura Universităţii din Bucureşti, volumul Raţiune publică şi discurs, ISBN 978-973-737-414-1.

Filosofia educaţiei şi ştiinţele educaţiei: Preocupările mele legate de filosofia şi ştiinţa educaţiei s-au concretizat în diferite studii în calitate de coautor şi autor. Unele dintre aceste studii au fost rezultatul unor programe de cercetare şi au constituit o bază pentru luarea unor decizii de politică educaţională pentru organisme naţionale sau internaţionale. Dintre studiile prin care am contribuit la realizarea cadrului conceptual-teoretic al reformei educaţiei, precum şi la realizarea unor politici şi proiecte, le menţionez pe cele mai importante: Capitolul dedicat României din volumul, Decentralizing Education in Transition Society, Ed. Fiszbein (ed.), Washington, D. C.: The World Bank, 2001, ISBN 0-8213-4876-0 (coautor); Reviews of National Politics for Education: Romania, OECD Publications, Paris, ISBN 92-64-17635-7 (coautor); Inclusive Education in Romania, UNESCO, Paris, 2000, ED – 2001/WS/2 (coautor); National Report on Education for All Institute of National Education, Bucharest, 1999 (coautor); Cartea albă a reformei învăţământului în România, 1998, Alternative, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9216-64 (coautor); Reforma învăţământului din România: condiţii şi perspective, ISE, Bucuresti, 1993 (coautor). Tot în domeniul educaţiei am condus sau am făcut parte din diferite echipe de cercetare sau de proiect în care s-au desfăşurat activităţi de cercetare empirică şi teoretică a problemelor educaţiei. Dintre acestea menţionez: „Proiectul pentru Învăţământul Rural”, co-finanţat de Banca Mondiala (2002 – 2007, director adjunct, 2007 – 2008, coordonator); „Proiectul Reformei Învăţământului Românesc”, co-finanţat de Banca Mondială, coordonator al sub-componentei Politici şi Legislaţie (1996 – 2000); „Education for All”, finanţat de UNESCO şi Banca Mondială – coordonator, membru al echipei de cercetare (1999 – 2000); „Descentralizarea serviciilor educaţionale în România”, proiect de cercetare finanţat de Banca Mondială - membru al echipei de cercetare. În calitate de cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, am coordonat echipe de cercetare, iar în calitate de coautor al celor două Cărţi albe ale învăţământului din România, am contribuit la configurarea strategiilor şi politicilor educaţionale de după 1990.

Management de proiect: Am o anumită experiență în managementul unor proiecte de cercetare-dezvoltare, unele dintre ele importante în peisajul educațional din ultimii ani. De asemenea, am obţinut şi am desfăşurat diferite proiecte de cercetare pe bază de grant, între care menţionez proiectul Rațiune și credințe. Raționalitate, rațiune publică și educație într-o societate multiculturală (PN II – Idei), în curs de desfășurare.

Echipa de cercetare

Mircea Dumitru, Prof. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Experienţa academică: Mircea Dumitru a fost, între anii 2000-2008, decan al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti şi profesor de filosofie şi logica. Este conducător de doctorat din 2006. A mai predat ca Visiting Scholar la University Center of The City University of New York, la The University of Tulsa, Tulsa, Oklahoma, U. S. A. şi ca Teaching Assistant, la Department of Philosophy, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S. U. A.. Mircea Dumitru a desfăşurat o bogată activitate soldată cu publicarea a numeroase articole în reviste din ţară şi străinătate. De asemenea, a tradus importante opere filosofice (ale unor autori precum Wittgenstein, Quine, Kripke etc.).

Granturi şi burse: Mircea Dumitru este, din anul 2006, membru în echipa de cercetare a IHPST-CNRS, Franţa – Logique et langage, Modelisation logique, director de grant Profesor Gabriel Sandu, care desfăşoară un important proiect de cercetare la nivel european cu fonduri europene dedicat modelării logice. În perioada 2003-2005, Mircea Dumitru a fost director de Grant CNCSIS cu proiectul Concepte, reprezentare, conţinut mental. Teme în fundamentele filosofice ale ştiinţelor cognitive. De asemenea, a fost implicat în proiecte precum: 2004, februarie - iulie: NECLINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 2003, februarie - iulie: NECLINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 2001, ianuarie – mai: grant al Băncii Mondiale; 1998 – 2001: RELINK fellowship, New Europe College, Institute for Advanced Study, Bucureşti; 1994 - 1998: bursa doctorală, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A.; 1993 - 1994: bursa Fulbright, Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A., 1991: bursa Institutul Goethe, Düsseldorf, Germany.

Lucrări publicate: On Incompleteness in Modal Logic. An Account through Second-Order Logic, UMI, A Bell & Howell Information Company, 300 North Zeeb Road, Ann Arbor, MI 48106-1346, USA, 1998, 218 p.; Logică şi argumentare, manual pentru licee (coautor P. Bieltz), Editura ALL, Bucureşti, 1999; ediţia a II-a revizuită, 2003; Modalitate şi incompletitudine. Logica modală ca logică de ordin superior, cu un cuvânt înainte de Profesor Graeme Forbes, Tulane University, New Orleans, S. U. A. şi o postfaţă de Profesor Melvin Fitting, City University of New York, Editura Paideia, Bucureşti, 2001 (lucrare premiată cu Premiul ‘Mircea Florian’ al Academiei Romane); Explorări logico-filosofice, cu o postfaţă de Sorin Vieru, Editura Humanitas, Bucureşti, 2004. „Atitudini propoziţionale. Probleme şi teorii (II)”, în Revista de Filosofie, Vol. 3-4, p. 465-476, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2004.

Constantin Stoenescu, Conf. univ. dr., Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Experienţa de cercetare şi academică: Este şeful Catedrei de Filosofie teoretică şi logică a Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti, specialist în domeniile epistemologie, teoria cunoaşterii ştiinţifice, logică, managementul cunoaşterii şi dezvoltare durabilă. Are experienţă în domeniul educaţiei continue, fiind prorector şi rector al Universităţii Populare din Giurgiu, unde a realizat proiecte în colaborare cu DVV/Germania.

Management de proiect: Este fondator şi membru al unor organizaţii neguvernamentale, calitate în care a realizat, ca membru al echipelor de cercetare, expert sau director, diverse proiecte. A fost membru al echipelor de cercetare a trei proiecte CNCSIS: „Teme ale complexităţii”, „Concepte, reprezentări, conţinut mental”, „Universitatea Europeană şi instituţionalizarea cunoaşterii”; director al proiectului „Centrul de informare, consultanţă şi asistenţă juridică pentru cetăţeni şi instituţii”, proiect PHARE PDP 297, activităţi în colaborare cu Comisia de la Veneţia, Academia Română, Parlamentul României etc.; director regional al unor proiecte de dezvoltare durabilă finanţate în principal de UNDP; coordonator pentru domeniul educaţiei în proiectul „Creşterea capacităţii cetăţenilor de a influenţa şi contribui la dezvoltarea comunităţii”, realizat de CNDD cu finanţarea Băncii Mondiale; ca preşedinte al Societăţii Ecologiste Noua Alianţă a fost implicat în ultimii 12 ani în zeci de proiecte, cu finanţări diverse, de la Fundaţia pentru o Societate Deschisă la PHARE.

Lucrări publicate: A participat la câteva zeci de conferinţe naţionale şi internaţionale, a publicat numeroase studii şi articole în reviste ştiinţifice şi de cultură. A publicat volumele Experienţă şi semnificaţie, Teoria cunoaşterii. Teme. Texte. Literatură (coautor), Filosofia austriacă. Origini, specific, reprezentanţi (coeditor) etc. Traduceri din Schlick, Popper, Ernst Tugendhat etc.

Dorina Cucu, Asist. univ., doctorand al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Titlul tezei sale de doctorat este „Raţionalitate sau democraţie. Dileme filosofice privind rolul instituţiilor politice”, ceea ce corespunde întru totul tematicii proiectului. A publicat articole în Analele Universităţii din Bucureşti şi în Sfera Politicii. Este asistent la Catedra de filosofie politică şi morală din Facultatea de Filosofie a Universităţii Bucureşti.

Mircea Toboşaru, Asist. univ., Universitatea Politehnica Bucureşti, doctorand al Facultăţii de Filosofie, Universitatea din Bucureşti

Elaborează teza „Pragmatismul Analitic”, teză ce se integrează tematicii proiectului. Este asistent titular, Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic şi Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea Politehnica Bucureşti, Catedra de Filosofie, Logică, Psihologie, Sociologie. A publicat: O Scurtă Introducere în Filosofie (Editura Saga, Cluj, 2006) şi „Despre Agenţii Morali Artificiali” (articol, în volumul colectiv Perspectivă Filosofică asupra Tehnicii, editor Mircea Toboşaru, Editura Printech, Bucureşti, 2006)

Totuşi, pe lângă aceştia, în cadrul diferitelor activităţi de cercetare se va atrage un număr mai mare de doctoranzi şi masteranzi care vor participa la workshop-uri şi conferinţe. Cei doi membri doctoranzi ai echipei de cercetare a proiectului vor fi implicaţi în toate activităţile. O atenţie specială va fi acordată participării tinerilor membri ai echipei în elaborarea ipotezelor, a teoriilor, a modelelor şi aspectelor aplicative ale acestora. Aceştia se vor implica, de asemenea, în mod curent în toate activităţile de cercetare şi vor avea posibilitatea de a iniţia ei înşişi ipoteze sau de a propune soluţii în vederea progresului cercetării. În acest cadru, tinerii cercetători vor beneficia de îndrumările unor profesori cu o experienţă deosebită în domeniile studiate şi îşi vor însuşi în mod direct diferite metodologii de cercetare filosofică şi aplicativă. Doctoranzii vor fi încurajaţi să fructifice rezultatele cercetărilor în vederea realizării tezelor de doctorat.